MARTINÁȘ s. m. (Rar) Diminutiv al lui m a r t i n; pui de pescăruș. „Martin pescărușul” ținea zglăvoaca în plisc. . . cînd aripile, precipitat, îl porniră la un cuib ascuns sub malul prăpastiei, unde îl așteptau martinașii cei mititei. SADOVEANU, V. F. 57. - Pl.: martinași. – Martin + suf. -aș.