MÁRKETING (cuv. engl., de la market „piață”) s. n. 1. Ansamblul activităților (procedeelor) prin care producția este orientată și adaptată cererilor prezente și viitoare ale consumatorului, pentru satisfacerea integrală, la timpul și locul dorit, cu mărfurile cerute de acesta, în condițiile rentabilității întreprinderii producătoare sau comerciale. M. reprezintă o concepție economică nouă, privind orientarea și mobilizarea întreprinderilor pentru obținerea de beneficii, prin satisfacerea cerințelor pieței interne și externe pe calea adaptării diferitelor elemente (calitatea produselor, distribuția, diferențierea prețurilor, a ambalajelor, metodelor de vânzare, a formelor de comerț și de promovare a desfacerilor etc.) la cererea specifică a consumatorului. 2. Disciplină științifică care studiază m. (1).