Definiția cu ID-ul 502388:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
manicură s. f. – Îngrijire a a mîinilor. – Var. manichiură. Fr. manicure, în loc de manucure. – Der. manicura, vb. (a îngriji mîinile); manicuristă (var. manichiuristă, manichiureză), s. f. (femeie care îngrijește mîinile și unghiile).