Definiția cu ID-ul 502217:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
macula (maculez, maculat), vb. – A păta, a murdări. Fr. maculer. – Der. maculatură, s. f., din fr. maculature; maculator, s. n. (caiet de notițe).