MACAT, macaturi, s. n. (Astăzi rar) Cuvertură de pat, de obicei cu broderii sau înflorituri. Două sofale late de cîte un stînjen... așternute cu macaturi roșii de Smirna. CAMIL PETRESCU, O. I 261. În colțul din fund și dinspre dreapta, patul cu macat de lăvicer. HOGAȘ, M. N. 137. Tot într-acea odaie era și patul Chiajnei, acoperit cu un macat de piei de urs. ODOBESCU, S. I 131.