macara sf [At: OLLĂNESCU, H. O. 95 / V: (înv) ~uă, măcăra, măcărauă / Pl: ~le, (rar) măcărăli, (reg) ~răle, ~rele / E: tc makara, bg макара, ngr μαϰαρᾶς] 1 Sistem tehnic complex, folosit la ridicarea sau la deplasarea greutăților pe distanțe scurte. 2 (Asr) Scripete. 3 (Reg) Unealtă sau dispozitiv cu care se ridică greutăți. 4 (Reg) Sul al fântânii. 5 (Reg) Parte a morii. 6 (Nav) Muflă. 7 (Reg) Mosorel de lemn, bucată de carton sau vergea pe care se înfășoară ața de cusut.