MĂGĂDÁN, măgădani, s. m. (Reg.) Măgădău. – Et. nec. Cf. măgădău.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂGĂDÁN s. v. găligan, lungan, vlăjgan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

măgădán (măgădáni), s. m. – Vlăjgan, bărbat mare la trup. – Var. măgădău. Probabil creație spontană, cf. măgăoaie (var. măgăoană), s. f. (Olt., măgădău; sperietoare) și coșcodan.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

măgădán s. m., pl. măgădáni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink