MÂGLISÍRE, mâglisiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a mâglisi și rezultatul ei; mâgliseală. – V. mâglisi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂGLISÍRE s. v. ademenire, amăgire, flatare, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mâglisíre s. f. (sil. -gli-), g.-d. art. mâglisírii; pl. mâglisíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂGLISÍ, mâglisesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înșela pe cineva (cu promisiuni, lingușeli etc.); a măguli, a linguși. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂGLISÍ vb. v. ademeni, amăgi, flata, încânta, înșela, linguși, măguli, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mâglisí vb. (sil -gli-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mâglisésc, imperf. 3 sg. mâgliseá; conj. prez. 3 sg. și pl. mâgliseáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink