lăzuire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: lăzui] (Înv) 1 (D. plante) Smulgere a rădăcinilor din pământ Si: (înv) lăzuit¹ (1), lăzuitură (1). 2 (D. păduri) Înlăturare prin tăiere sau ardere a arborilor și a altor plante lemnoase pentru a putea cultiva un teren Si: defrișare, (înv) lăzuit¹ (2), lăzuitură (2).