lăsător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvp) ~iu sm / Pl: ~i, ~oare / E: lăsa + -ător] 1 a Care cedează ușor, fiind lipsit de voința de a face ceva anume Si: delăsător, leneș, moale. 2 a Îngăduitor. 3 a Blând (1). 4 a (Înv) Spornic. 5 a (Înv) Generos (4). 6 a (Îvr) Care încetează. 7 a (Îvr; îs) Sirop ~ Laxativ. 8 sm (Jur; înv; îs) ~iul moștenirii (ori de moștenire) Persoană care execută un act testamentar de punere în posesie a urmașilor. 9 sf (Pop) Potecă de munte în pantă pe care sunt coborâte oile la adăpost, în sat. 10 sf (Dob) Instalație la gardurile pescărești care blochează ieșirea peștelui permițând, în același timp, circulația bărcilor Si: călcătoare. 11 sf (Reg) Schimbătoare la plug. 12 sf (Reg) Dependință a unei gospodării, folosită ca spațiu de depozitare.