2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂSĂTOR, -OARE, lăsători, -oare, adj. (Rar) Care lasă, care amână treburile de azi pe mâine, care își neglijează îndatoririle. – Lăsa + suf. -ător.

lăsător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvp) ~iu sm / Pl: ~i, ~oare / E: lăsa + -ător] 1 a Care cedează ușor, fiind lipsit de voința de a face ceva anume Si: delăsător, leneș, moale. 2 a Îngăduitor. 3 a Blând (1). 4 a (Înv) Spornic. 5 a (Înv) Generos (4). 6 a (Îvr) Care încetează. 7 a (Îvr; îs) Sirop ~ Laxativ. 8 sm (Jur; înv; îs) ~iul moștenirii (ori de moștenire) Persoană care execută un act testamentar de punere în posesie a urmașilor. 9 sf (Pop) Potecă de munte în pantă pe care sunt coborâte oile la adăpost, în sat. 10 sf (Dob) Instalație la gardurile pescărești care blochează ieșirea peștelui permițând, în același timp, circulația bărcilor Si: călcătoare. 11 sf (Reg) Schimbătoare la plug. 12 sf (Reg) Dependință a unei gospodării, folosită ca spațiu de depozitare.

LĂSĂTOR, -OARE, lăsători, -oare, adj. Care lasă, care amână treburile de azi pe mâine, care își neglijează îndatoririle. – Lăsa + suf. -ător.

LĂSĂTOR, -OARE, lăsători, -oare, adj. Care își neglijează îndatoririle, nepăsător, neglijent, lipsit de rîvnă sau de vigoare la lucru. Boierul, blajin și lăsător... n-a mai dat pe la primărie. SADOVEANU, O. VII 277. Dar și tu ești cam lăsător, dragă Gogule. REBREANU, R. I 173. E foarte deștept, dar e... cam lăsător. HOGAȘ, DR. II 52.

LĂSĂTOR ~oare (~ori, ~oare) Care lasă lucrurile de azi pe mâine; care își amână obligațiile. /a (se) lăsa + suf. ~tor

lăsătór, -oáre adj. Care tot lasă lucrurile de azĭ pe mîne, indolent, tembel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lăsător (rar) adj. m., pl. lăsători; f. sg. și pl. lăsătoare

lăsător (rar) adj. m., pl. lăsători; f. sg. și pl. lăsătoare

lăsător adj. m., pl. lăsători; f. sg. și pl. lăsătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LĂSĂTOARE s. v. cocârlă, schimbătoare.

lăsătoare s. v. COCÎRLĂ. SCHIMBĂTOARE.

LĂSĂTOR adj. apatic, delăsător, indiferent, indolent, nepăsător, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebriștit, (fig.) rece. (Om ~; atitudine ~.)

Intrare: lăsătoare
lăsătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăsătoare
  • lăsătoarea
plural
  • lăsători
  • lăsătorile
genitiv-dativ singular
  • lăsători
  • lăsătorii
plural
  • lăsători
  • lăsătorilor
vocativ singular
plural
Intrare: lăsător
lăsător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăsător
  • lăsătorul
  • lăsătoru‑
  • lăsătoare
  • lăsătoarea
plural
  • lăsători
  • lăsătorii
  • lăsătoare
  • lăsătoarele
genitiv-dativ singular
  • lăsător
  • lăsătorului
  • lăsătoare
  • lăsătoarei
plural
  • lăsători
  • lăsătorilor
  • lăsătoare
  • lăsătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăsător, lăsătoareadjectiv

  • 1. rar Care lasă, care amână treburile de azi pe mâine, care își neglijează îndatoririle. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boierul, blajin și lăsător... n-a mai dat pe la primărie. SADOVEANU, O. VII 277. DLRLC
    • format_quote Dar și tu ești cam lăsător, dragă Gogule. REBREANU, R. I 173. DLRLC
    • format_quote E foarte deștept, dar e... cam lăsător. HOGAȘ, DR. II 52. DLRLC
etimologie:
  • Lăsa + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.