14 definiții pentru leșina

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEȘINA, leșin, vb. I. Intranz. A suferi un leșin (1), a-și pierde cunoștința. ◊ Expr. A leșina de râs = a râde foarte tare. – Et. nec.

LEȘINA, leșin, vb. I. Intranz. A suferi un leșin (1), a-și pierde cunoștința. ◊ Expr. A leșina de râs = a râde foarte tare. – Et. nec.

leșina [At: URECHE, L. 181 / Pzi: leșin / E: nct] 1 vi A-și pierde temporar cunoștința ca urmare a unei stări maladive, a unor eforturi fizice mari, a unei emoții puternice etc. 2 vi A resimți o stare de slăbiciune puternică provocată de foame sau de sete. 3 vt (Rar; d. diverși factori exteriori) A produce o stare de leșin (1). 4 vi (Îe) A ~ de râs A râde foarte tare.

LEȘINA, leșin, vb. I. Intranz. A cădea în nesimțire, a-și pierde cunoștința, a avea o sincopă. Chemă pe nevastă-sa care leșinase de cîteva ori de groază. REBREANU, R. II 133. Doica, înfierbîntată grozav, a țipat o dată, ah! și a leșinat. CARAGIALE, O. II 332. Trebuie mai întîi să văd dacă știu să cînte, să rîdă, să plîngă și să leșine... științi neapărate în arta dramatică. ALECSANDRI, T. I 288. ◊ Expr. A leșina de rîs = a rîde din cale-afară de mult, a se prăpădi, a se strica de rîs. Oamenii ce priveau, și mai ales băieții leșinau de rîs. CREANGĂ, P. 306. – Accentuat și: (prez. ind.) leșin.

A LEȘINA leșin intranz. 1) A cădea în leșin. ◊ ~ de râs a râde cu multă poftă. 2) fig. A ajunge în stare de slăbiciune extremă (din cauza foamei, setei etc.). /Orig. nec.

leșinà v. 1. a pierde cunoștința de sine din cauza încetării subite a respirațiunii și a circulațiunii sângelui; 2. fig. a cădea în ultimul grad de slăbiciune: a leșina de foame, a leșina de râs. [Cf. serb. LĬEȘIVATI, a leșina].

2) leșín (vest) și léșin (est), a v. tr. (lat. *laesionare, a vătăma, d. laesio, leziune. La început s’a zis a *leșuna, ca a cășuna, a mișuna, apoĭ a leșina, ca a tușina, pin diferite influențe). Vechĭ. Vatăm: plămîile leșinatu-ĭ-o (Marian, Desc. 207). Vest. Mă leșină la stomah, simt leșin (mă leșíe) la stomah (de foame, de multă dulceață): mĭerea multă te leșină la stomah. V. intr. Perd cunoștința după o mare emoțiune, durere orĭ slăbicĭune: a leșina de frică, de foame. A leșina de rîs, a muri de rîs, a rîde din toată inima.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

leșina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. leșin, 3 leși; conj. prez. 1 sg. să leșin, 3 să leșine

leșina (a ~) vb., ind. prez. 3 leși

leșina vb., ind. prez. 1 sg. leșin, 3 sg. și pl. leși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LEȘINA vb. v. hămesi, lihni, sfârși.

LEȘINA vb. (MED.) (reg.) a se petrece. (I-a venit rău și a ~.)

LEȘINA vb. 1. (MED.) (reg.) a se petrece. (I-a venit rău și a ~.) 2. a se sfîrși. (A ~ de foame, de oboseală.)

Intrare: leșina
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leșina
  • leșinare
  • leșinat
  • leșinatu‑
  • leșinând
  • leșinându‑
singular plural
  • leși
  • leșinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leșin
(să)
  • leșin
  • leșinam
  • leșinai
  • leșinasem
a II-a (tu)
  • leșini
(să)
  • leșini
  • leșinai
  • leșinași
  • leșinaseși
a III-a (el, ea)
  • leși
(să)
  • leșine
  • leșina
  • leșină
  • leșinase
plural I (noi)
  • leșinăm
(să)
  • leșinăm
  • leșinam
  • leșinarăm
  • leșinaserăm
  • leșinasem
a II-a (voi)
  • leșinați
(să)
  • leșinați
  • leșinați
  • leșinarăți
  • leșinaserăți
  • leșinaseți
a III-a (ei, ele)
  • leși
(să)
  • leșine
  • leșinau
  • leșina
  • leșinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

leșina, leșinverb

  • 1. A suferi un leșin, a-și pierde cunoștința. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Chemă pe nevastă-sa care leșinase de cîteva ori de groază. REBREANU, R. II 133. DLRLC
    • format_quote Doica, înfierbîntată grozav, a țipat o dată, ah! și a leșinat. CARAGIALE, O. II 332. DLRLC
    • format_quote Trebuie mai întîi să văd dacă știu să cînte, să rîdă, să plîngă și să leșine... științi neapărate în arta dramatică. ALECSANDRI, T. I 288. DLRLC
    • chat_bubble A leșina de râs = a râde foarte tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oamenii ce priveau, și mai ales băieții leșinau de rîs. CREANGĂ, P. 306. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.