LER interj. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic. [Var.: léroi, léroloi, lérui, lérului interj.] – Probabil lat. [Ha]llelu[iah, Domine].
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de LauraGellner
| Greșeală de tipar
| Permalink
LER interj. (se folosește, ca refren, în colinde pentru a le da un anumit colorit eufonic) [Var. lerui] /Probabil din [Ha]llelu[iah] Doamne
Sursa: NODEX |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
ler2 s.n. (reg.) 1. vreme, timp; floarea vârstei. 2. farmec, haz.
Sursa: DAR |
Adăugată de blaurb
| Greșeală de tipar
| Permalink
ler1 interj. (pop.) 1. cuvânt-refren în colinde. 2. (înv., s.n.) gust, plac, dorință; și leroi, leroi interj.
Sursa: DAR |
Adăugată de blaurb
| Greșeală de tipar
| Permalink
ler/lérui/lérului interj.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
Ler-Împărát s. pr. m.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
