8 definiții pentru ler (timp)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ler2 sn [At: DR II, 901 / V: (reg) lieriu (Pl: lierie), rel, ren, rer, rern, rernă sf, rien / Pl: ~uri / E: mg ler] (Reg) Cuptor la mașina de gătit.
ler3 sn [At: PAMFILE, DUȘM. 10 / V: leriu / Pl: (rar) ~uri / E: nct] (Reg) 1 Timp de care dispune cineva. 2 (Spc) Moment de apogeu, de plină vigoare din viața unui om. 3 (Prc) Vârstă a căsătoriei. 4 (Îe) A-i trece ~ul (cuiva) A fi trecut de vârsta tinereții. 5 (Spc) Perioadă de rut la animale. 6 Calitate de a plăcea, de a atrage Si: farmec (7), haz (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LER2 s. n. (Reg.) Vreme, timp, (în special) timpul în care cineva este în floarea vîrstei. ◊ Expr. A(-i) trece (cuiva) lerul = a îmbătrîni, a nu mai avea căutare; a nu mai avea nici o valoare, a nu mai fi bun de nimic.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ler4 sn vz left
- sursa: MDA (2002-2003)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ler n., pl. urĭ. Mold. Munt. Rar. Gust, plac, dorință. Mĭ-am făcut leru, mĭ-am făcut gustu. Mĭ-a trecut leru, mĭ-a trecut gustu saŭ și „vremea mea”, adică „am îmbătrînit” (rev. I. Crg. 8,87).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
leriu sn vz ler3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ler2 s.n. (reg.) 1. vreme, timp; floarea vârstei. 2. farmec, haz.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ler1 interj. (pop.) 1. cuvânt-refren în colinde. 2. (înv., s.n.) gust, plac, dorință; și leroi, leroi interj.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lersubstantiv neutru
- 1. Vreme, timp, (în special) timpul în care cineva este în floarea vârstei. DLRM
- A(-i) trece (cuiva) lerul = a nu mai avea căutare; a nu mai avea nici o valoare, a nu mai fi bun de nimic. DLRMsinonime: îmbătrâni
-