LEMNAR¹, lemnari, s. m. Muncitor, meseriaș care se ocupă cu prelucrarea lemnului. V. dulgher, tîmplar. Priveam cele grămădite în șura-i largă... tejgheaua, cobîla și toate cele trebuitoare lemnarului. SADOVEANU, O. VI 351. Lemnarul pe care-l arvonisem... a făcut bine ușa? DUNĂREANU, CH. 111. Fiindcă era lemnar, singur s-a apucat să lucreze la corabie. ȘEZ. III 105.