legitimație sf [At: COD. ȚIV. 6^bis/11 / V: (rar) ~iune, (îvr) ~ghiti~, ~măciune, ~mățiune / Pl: ~ii / E: fr légitimation, ger Legitimation] 1 (Jur; asr) Legitimare (1). 2 (Îvr) Înfiere a unui copil. 3 (Îvr) Adopție a unui copil. 4 (Îvr) Legitimare (4). 5 (Asr) Justificare. 6 (Asr) Motivare. 7 Document oficial prin care se constată și se probează identitatea, calitatea cuiva sau apartenența unei persoane la o instituție, la un club etc. 8 (Fig) Dovadă. 9 (Fig) Probă.