legat² sn [At: (a. 1780) GR. S. III, 151 / V: (înv) ~gată sf, ~gatum / Pl: ~uri / E: lat legatum] 1 Bun material transmis printr-o dispoziție testamentară. 2 Dispoziție testamentară prin care o persoană lasă după moartea sa, cu titlu gratuit, o parte din bunurile pe care le posedă. 3 Transmitere a unui legat² (1). 4 (Îc) ~ universal Dispoziție testamentară prin care o persoană lasă după moartea sa uneia sau mai multor persoane totalitatea bunurilor posedate. 5 (Îvr) Legatar (3).