Definiția cu ID-ul 1337598:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

june, -ă s.m., s.f., adj. I 1 s.m. fecior, flăcău tânăr, dănac, lezieș, mărinean, melean, om prunc, prunc, prunc tânăr, țângălău, <înv.> cocon2, voinic. S-a făcut june în toată puterea. 2 s.f. tânără (v. tânăr). Juna pe care a cunoscut-o este foarte frumoasă. 3 s.m. (teatru) june-prim = prim-amorez (v. prim1). Junele-prim este actorul care interpretează rolul de tânăr îndrăgostit. 4 s.m. (pop.) v. Burlac1. Cavaler. Celibatar. Flăcău. Holtei1. 5 s.m. (pop.; adesea iron.) june bătrân = june nemțesc v. Flăcău tomnatic. Flăcău stătut. 6 s.m. (reg.) v. Ginere. Mire. II adj. (în Opoz. cu „mare”, „vârstnic”; despre ființe) juvenil, mic, nevârstnic, tânăr, <înv. și pop.> nou, mărunt, brudiu, brudnic2, fraged, necopt, primăvăratic, <fig.; înv. și reg.> verde. Nu s-a lovit de greutățile vieții, fiind încă june. Este june, nu-i poți cere să judece ca un om matur. III s.m. (la pl. juni; bot.; reg.) v. Ciuin. Odagaci. Săpunariță (Saponaria officinalis).