judeca vb. I. I 1 intr. (despre oameni) a chibzui, a cugeta, a gândi, a medita, a raționa¹, a răzgândi, a reflecta, a contempla, <înv.> a asimți, a se loghici, a mândri, a meditarisi, a se pogodi, a rezona, a rezonirui, a semui², a vorbi. Trebuie să judece înainte de a lua o hotărâre importantă. 2 tr. a chibzui, a gândi, a socoti, <înv. și reg.> a sămălui, <înv.> a sămășlui, a cântări, a cumpăni, a drămui. A judecat toate variantele de proiect. 3 tr. a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a găsi, a gândi, a înțelege, a opina, a pricepe, a socoti, a susține, <pop.> a chiti¹, a cugeta, <fam.> a vorbi, a zice, <înv.> a cunoaște, a digna, a număra¹. A judecat că nu este pregătit pentru examen. 4 tr. (compl. indică oameni) a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, a rușina, <înv. și pop.> a obrăzi, <pop. și fam.> a beșteli, a muștrului, a ocărî, a sudui, <pop.> a probozi, a sfădi, a surchidi, a tolocăni, <fam.> a bodogăni, a socri, a șmotri, <înv. și reg.> a înfrunta, a ofârli, a oropsi, a probăzui, a stropoli¹, a toi³, <reg.> a așculi, a bănui, a carvosi, a cârti, a docăni, a hui, a libăzi, a mogorogi, a moronci, a otrăți, a tătărî, a târfăi, a vrevi, <înv.> a obidi, a observa, a preobrăzi, a prihăni, a prociti, a vădi, <latin.; înv.> a reprehenda, <fran.; înv.> a reprimanda, <fig.; pop. și fam.> a bălăcări, a buzdugăni, <fig.; fam.> a freca, a perdăfui, a răfui, a săpuni, a scutura, <fig.; reg.> a cățănăi, a dărăci, a puțui, a spumui, a tigheli, <arg.> a flitui. L-a judecat pentru că a lipsit de la școală. 5 tr. (compl. indică oameni sau fapte, acțiuni, atitudini ale lor) a critica, <pop.> a cârti, <fig.> a ataca, <fig.; fam.> a prelucra, a scutura. Duce o polemică susținută cu cei care i-au judecat competența în domeniu. 6 tr. (înv.) v. Comanda. Decide. Dispune. Fixa. Hotărî. Ordona. Porunci. Stabili. Statornici. II (jur.) 1 refl. (recipr.) (despre oameni) <înv. și reg.> a se pârî, a se pricinui, <înv.> a se percăi, a se prici³, a se pricini, a se prigoni. Cei doi frați s-au judecat pentru o moștenire. 2 tr. (înv. și reg.; compl. indică oameni) v. Condamna. Pedepsi.