IZOMÉR, -Ă (< fr. {i}; {s} izo- + gr. meros „parte”) adj., s. m. 1. Adj. (Despre substanțe sau combinații) Care prezintă izometrie. 2. S. m. (La pl.) Substanțe care au aceeași compoziție chimică, dar care diferă prin structura și proprietățile lor. ◊ I. optic = antipod optic. 3. (FIZ.) Adj. (Despre nuclee atomice) Care prezintă izomerie.