IZOBÁRĂ ~e f. Linie pe o diagramă care reprezintă procesul de trecere a unei stări în alta în condiții izobare. /<fr. isobare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOBÁR, -Ă, izobari, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre procesele sau transformările unui sistem fizic) Care are loc la o presiune constantă. ♦ Linie (sau curbă) izobară (și substantivat, f.) = linie care unește pe o hartă, pe o diagramă etc. punctele cu aceeași presiune. 2. Adj., s. m. (Fiecare dintre atomii) care au aceeași masă atomică, dar care diferă prin numărul atomic și se găsesc în căsuțe diferite ale tabloului periodic al elementelor. – Din fr. isobare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOBÁR ~ă (~i, ~e) fiz. (despre transformările de stări) Care se produce la o presiune constantă. /<fr. isobare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOBÁR, -Ă adj. 1. Cu presiune constantă. 2. (Despre substanțe chimice) Cu aceeași greutate atomică, dar cu numere atomice diferite. // s.f. Linie care unește pe o diagramă, pe o hartă punctele de egală presiune. [Var. isobar, -ă adj., s.f. / < fr. isobare, cf. gr. isos – egal, baros – greutate].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOBÁR, -Ă I. adj. 1. (despre transformările unui sistem fizic) care are loc la presiune constantă. 2. (despre substanțe chimice) cu același număr de masă, dar cu număr atomic diferit. II. s. f. linie care unește pe o diagramă, pe o hartă, punctele de egală presiune. (< fr. isobare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

izobár adj. m., s. m., pl. izobári; f. sg. izobáră, pl. izobáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*isobár, -ă adj. (vgr. isobarés, d. isos, egal, și báros, greutate). Geogr. De o egală presiune atmosferică. Linie isobară, linie trasă pe o hartă pin [!] toate punctele pe unde presiunea atmosferică a aceĭașĭ într´un moment anumit. – Și izo- (după fr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*izobár, izochimén, izocrón, V. iso-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink