2 intrări
33 de definiții

Explicative DEX

ÎMPOTRIVA prep. (Construit cu gen.) Contra, în contra, în ciuda. ♦ (Rar) Către, spre. ♦ (Înv.) În fața. – Din împotrivă.

ÎMPOTRIVA prep. (Construit cu gen.) Contra, în contra, în ciuda. ♦ (Rar) Către, spre. ♦ (Înv.) În fața. – Din împotrivă.

ÎMPOTRIVĂ adv. În contra, contrar. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se pune etc.) împotrivă = a se împotrivi, a rezista. A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) împotrivă = a contrazice. ♦ (Rar) În față. [Var.: (reg.) împrotivă adv.] – În + potrivă.

ÎMPOTRIVĂ adv. În contra, contrar. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se pune etc.) împotrivă = a se împotrivi, a rezista. A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) împotrivă = a contrazice. ♦ (Rar) În față. [Var.: (reg.) împrotivă adv.] – În + potrivă.

ÎMPROTIVĂ adv. v. împotrivă.

ÎMPROTIVĂ adv. v. împotrivă.

ÎMPROTIVĂ adv. v. împotrivă.

împotriva pp vz împotrivă

împotrivă [At: TETRAEV. (1574), 245 / V: (îvp) ~va, ~protivă / S și: (nrc) în potrivă / E: în- + potrivă] 1 pp (Înv; asr; îf împotriva) Asemenea cuiva. 2 pp (Înv; îf împotriva) În comparație cu... 3 pp (Înv; îf împotriva) Față de... 4 pp (Înv; îf împotriva) În loc de... 5 pp (Înv; îf împotriva) În conformitate cu... 6 pp (Îf împotriva) În dreptul. 7 pp (Îf împotriva) Contra. 8 pp (Înv; îf împotriva) În fața. 9 pp (Rar; îf împotriva) Către. 10 av (Cu sens local; rar) în față. 11 av Contrar. 12 av (Îe) A fi (sau a sta, a se pune etc.) ~ A se împotrivi. 13 av (Îae) A rezista. 14 av (Îe) A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) ~ A contrazice. 15 a (Înv) Potrivnic.

împrotivă a, av, pp vz împotrivă

DIMPOTRIVĂ 👉 ÎMPOTRIVĂ.

ÎMPOTRIVĂ, ‡ ÎMPROTIVĂ I. adv. 1 Opus; a sta ~, a se opune, a rezista, a fi protivnic a fi neprielnic: dară norocul mi-a stat împotrivă (ISP.); a intrat... cu multă mulțime de Turci, și n’a fost cine le sta împotrivă (GR.-UR.) 2 Cu totul altfel, într’un mod cu totul deosebit: mai mult crede judecătoriul mărturiile carii arată vrăjmașia bărbatului decît aceia ce grăsc împotrivă, de dzîc că nu e așa (PRV.-LP.) 3 DIMPOTRIVĂ a) protivnic, neprielnic: vremea a fost prea dimpotrivă... și numai un om a venit azi în pădure (CRG.); b) cu totul altfel, din contra. II. ÎMPOTRIVA, prep. (construită cu gen.) 1 În dreptul, în fața, peste drum de 2 În opoziție cu, contra, în contra: s’au răsculat împotriva asupritorilor; împotriva voinței mele; leac împotriva frigurilor; împotriva mea [în + vsl. protivŭ].

ÎMPROTIVĂ ... 👉 ÎMPOTRIVĂ ...

ÎMPOTRIVA prep. (Construit cu genitivul) În opoziție, contra, în contra, în ciuda. Împotriva așteptărilor, nenea Iorgu nu sări de pe canapea, nici nu începu să se plimbe ca de obicei. C. PETRESCU, S. 103. Cine poate sta împotriva lui Dănilă? CREANGĂ, P. 39. În vremea aceasta sosise la curtea împărătească scrisori secrete ale lui Basta împotriva lui Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 271. ♦ (Neobișnuit) Către, spre. S-a dus împotriva oamenilor cu care stătuse de vorbă. SADOVEANU, D. P. 152. ♦ (Învechit) În față, față în față. Tocmai împotriva intrării se zvîrcolea o namilă de balaur și-și despica fălcile cît să înghiță un călăreț. DELAVRANCEA, S. 90.

ÎMPOTRIVĂ adv. (În legătură cu verbe ca «a fi», «a sta», «a se pune») Corespunde ideii de a se împotrivi, a se opune, a rezista; (în legătură cu verbele «a zice», «a răspunde», «a vorbi») corespunde ideii de a contrazice. Își sculase tot satul împotrivă. CAMILAR, TEM. 132. Dumitale nu mă pot pune niciodată împotrivă. SADOVEANU, N. F. 187. Toți îmi fură împotrivă, numai doctoru, săracul, Se-ncercase... să mă scape de nevoi. MACEDONSKI, O. I 70. Gerilă, văzînd că toți îi stau împotrivă, se mînie. CREANGĂ, P. 254. ♦ În față. (Atestat în forma împrotivă) Șezi, mă rog, împrotivă și vezi de joacă bine. ALEXANDRESCU, M. 265. – Variantă: împrotivă adv.

ÎMPOTRIVA prep. 1) (urmat de un substantiv în genitiv sau de un substitut al acestuia, exprimă un raport spațial, indicând direcția opusă) Contra; asupra. Pornește împotriva dușmanului. Medicament împotriva hepatitei. 2) (exprimă un raport de opoziție) Contra; în contra. A acționat împotriva voinței. Împotriva vântului. Sil. [-po-tri-] /Din împotrivă

ÎMPOTRIVĂ adv. 1) De părere opusă; contra; în contra; contrar. A vota ~. ◊ A fi (sau a sta, a se pune) ~ a se opune; a fi contra; a se împotrivi. A vorbi (sau a zice, a răspunde) ~ a contrazice. 2) rar Înaintea cuiva sau ceva; în față. /în + potrivă

împotrivă prep. contra. [V. potrivă].

împotrívă adv. Răŭ scris îld. în potrivă.

Ortografice DOOM

împotriva (desp. -po-tri-) prep. (~ lui/sa)

+împotriva- (desp. -po-tri-) prep. (~i)

împotrivă (desp. -po-tri-) adv.

împotrivă- (desp. -po-tri-) prep. (-i/le/ne)

împotriva (-po-tri-) prep. (~ lui)

*împotrivă- (-po-tri-) prep. (~i)

împotrivă (-po-tri-) adv.

împotriva prep. (sil. -tri-)

împotrivă adv. (sil. -tri-)

Enciclopedice

À CONTRECOEUR (fr.) împotriva inimii – A face ceva à contrecoeur, împotriva propriei dorințe.

WHEN A TRUE GENIUS APPEARS IN THE WORLD, YOU MAY KNOW HIM BY THIS SIGN THAT THE DUNCES ARE IN ALL CONFEDERACY AGAINST HIM (engl.) când apare un adevărat geniu în lume, poți să-l recunoști după acest semn: toți ignoranții se unesc împotriva lui – J. Swift, „Thoughts on various subjects”.

Sinonime

ÎMPOTRIVA prep. 1. asupra, contra, (înv.) către, despre, spre. (Pornește ~ dușmanului.) 2. contra, pentru. (Medicament ~ hepatitei.) 3. v. contrar.

ÎMPOTRIVĂ adv. contra, (înv. și reg.) potrivă. (Votează ~.)

ÎMPOTRIVA prep. 1. asupra, contra, (înv.) către, despre, spre. (Pornește ~ dușmanului.) 2. contra, pentru. (Medicament ~ hepatitei.) 3. contra, contrar. (~ părerii curente.)

ÎMPOTRIVĂ adv. contra, (înv. și reg.) potrivă. (Votează ~.)

Antonime

Împotrivă ≠ pentru

Intrare: împotriva
împotriva prepoziție
  • silabație: îm-po-tri-va info
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOOM 3
  • împotriva
  • ‑mpotriva
Intrare: împotrivă
împotrivă adverb
  • silabație: îm-po-tri-vă info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOOM 3
  • împotrivă
  • ‑mpotrivă
împrotivă adverb
adverb (I8)
  • împrotivă
  • ‑mprotivă
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împotrivaprepoziție

  • 1. (Construit cu genitivul) În contra, în ciuda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Împotriva așteptărilor, nenea Iorgu nu sări de pe canapea, nici nu începu să se plimbe ca de obicei. C. PETRESCU, S. 103. DLRLC
    • format_quote Cine poate sta împotriva lui Dănilă? CREANGĂ, P. 39. DLRLC
    • format_quote În vremea aceasta sosise la curtea împărătească scrisori secrete ale lui Basta împotriva lui Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 271. DLRLC
    • 1.1. rar Către, spre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-a dus împotriva oamenilor cu care stătuse de vorbă. SADOVEANU, D. P. 152. DLRLC
    • 1.2. învechit În fața. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tocmai împotriva intrării se zvîrcolea o namilă de balaur și-și despica fălcile cît să înghiță un călăreț. DELAVRANCEA, S. 90. DLRLC
etimologie:
  • împotrivă DEX '09 DEX '98

împotrivăadverb

  • 1. În contra. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Își sculase tot satul împotrivă. CAMILAR, TEM. 132. DLRLC
    • format_quote Toți îmi fură împotrivă, numai doctoru, săracul, Se-ncercase... să mă scape de nevoi. MACEDONSKI, O. I 70. DLRLC
    • format_quote Gerilă, văzînd că toți îi stau împotrivă, se mînie. CREANGĂ, P. 254. DLRLC
    • 1.1. rar În față. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Șezi, mă rog, împrotivă și vezi de joacă bine. ALEXANDRESCU, M. 265. DLRLC
    • chat_bubble A fi (sau a sta, a se pune etc.) împotrivă = a se împotrivi. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Dumitale nu mă pot pune niciodată împotrivă. SADOVEANU, N. F. 187. DLRLC
    • chat_bubble A zice (sau a răspunde, a vorbi etc.) împotrivă = contrazice. DEX '09 DEX '98
      sinonime: contrazice
etimologie:
  • În + potrivă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „impotriva” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2