imbecilitate sf [At: HAMANGIU, C. C. 112 / Pl: ~tăți / E: fr imbecilité, lat imbecillitas, -atis] 1 Deficiență mintală gravă, caracterizată prin incapacitate de a depăși nivelul intelectual al vârstei preșcolare Si: idioțenie, nerozie, tâmpenie, (îvp) becisnicie, neghiobie. 2-3 Comportare sau vorbă de imbecil (1) Si: inepție, stupiditate, prostie.