Definiția cu ID-ul 950856:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hont2, honturi, s.n. – 1. Movilă de pământ, cu un țăruș în vârf, care delimita hotarele între sate (AER, 2010: 39; Săpânța, Petrova). 2. Unitate de măsurare: „4 fărtaie = un hont = pogon sau iugăr” (idem; Săpânța). – Et. nec.