haspel sn [At: LTR² / Pl: ~uri / E: ger Haspel] (Trs) 1 Mașină folosită la finisarea țesăturilor. 2 Mașină folosită la finisarea pieilor. 3 Mașină care trece firele de pe bobine pe sculuri, pentru a forma pachete de bumbac. 4 Mașină folosită la fierberea și vopsirea pânzei. 5 Bazin prevăzut la partea superioară cu un sistem de palete mobile, utilizat în tăbăcărie.