HARBÚZ, harbuji, s. m. (Reg.) Pepene verde. [Var.: arbúz s. m.] – Din ucr. harbuz.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HARBÚZ harbúji m. pop. Pepene verde. /<turc. harbuz
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HARBÚZ s. v. pepene.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

harbúz, harbúji, s.m. 1. (reg.) pepene verde. 2. (reg.) bostan, curcubetă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

harbúz (harbúji), s. m. – Pepene verde, lubeniță (Citrullus vulgaris). Tc. harbuz, karpuz (Roesler 606; Miklosich, Fremdw., 75; Șeineanu, II, 209; Ronzevalle 126), din per. gharbusa; cf. sp. arbusa „pepene de Astrahan”, ngr. ϰαρπούζι, alb. karpus, bg., sb. karpuz. – Der. harbuzesc, adj. (varietate de pere); harbuzărie, s. f. (plantație de pepeni verzi). Din rom. provine pol. arbuz (Miklosich, Wander., 12), rut. arbuzá.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

harbúz s. m., pl. harbúji
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

harbúz m., pl. ujĭ (rut. harbúz, rus. arbúz, d. pers. herbuze, herbuz, „castravete măgăresc”, harbuz, de unde vine și turc. karpuz, ngr. karpúzi, bg. karpúz. Bern. 1, 491). Nord. Pepene verde. Maram. Dovleac.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink