harachiri sns [At: LTR / S și: hara-kiri / E: fr hara-kiri] 1 Sinucidere prin spintecarea cavității abdominale, practicată în Japonia în special de samurai, în caz de înfrângere sau de dezonoare. 2 (Îe) A-și face ~ A se sinucide prin spintecarea pântecului. 3 (Teh) Material folosit în sudura cu gaz a aluminiului, constituit dintr-un amestec de clorură de litiu și alte cloruri alcaline.