gondolă sf [At: NEGRUZZI, S. III, 406 / A și: gondolă / Pl: ~le / E: it gondola] 1 Barcă lungă, puțin adâncă, cu fundul plat, cu prora ridicată și încovoiată, manevrată cu o singură vâslă, folosită la Veneția. 2 (Reg; pbl) Tambură. 3 Suport în formă de gondolă (1) pe care este așezată marfa într-un magazin cu autoservire. 4 Nacelă în care se află motorul unui dirijabil.