gips, (engl.= gypsum), CaSO4•2H2O, s. monoclinic; min. etalon (D = 2) în scara lui Mohs. În România, se întâlnește în dep. evaporitice de diferite vârste (Eoc. – Mioc.), mai ales în Depr. Trans. și în reg. subcarpatice; de asemenea, ca min. de gangă cu forme cristalografice în multe filoane metalifere legate de vulcanitele neogene.