fuzibil, ~ă [At: ENC. TEHN. I, 319 / S și: fusi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fusible] 1 a (D. metale) Care poate fi topit (ușor). 2 sm Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis.