fuscel sm [At: SLAVICI, N. I, 54 / V: fușcel, fuștel, fuștei / Pl: ~ei / E: ml *fusticellus (< fustis „băț”, „țăruș”] (Mpl) 1 Fiecare dintre vergelele trecute printre firele de urzeală la războiul de țesut Si: vergea, joardă. 2 (Ast; reg) Numele unei constelații formate din două linii paralele de câte trei stele (a cărei dispunere amintește de cea a fusceilor (1). 3 Fofează (8). 4 Parte a grapei nedefinită mai îndeaproape. 5 Speteaza loitrei la car. 6 Fiecare dintre vergelele verticale care formează loitrele unui car. 7 Fiecare dintre șipcile pridvorului, gardului sau ale altor îngrădituri Si: ostreț. 8 Fiecare dintre vergelele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări. 9 (Rar) Cotor de ceapă.