12 definiții pentru „funicular”   declinări

FUNICULÁR, funiculare, s. n., adj. 1. S. n. Mijloc de transport aerian format din unul sau din mai multe cabluri suspendate pe stâlpi, pe care circulă cabinele cu pasageri și cărucioarele cu materiale, folosit în regiunile muntoase greu accesibile. 2. Adj. (În sintagma) Poligon funicular = construcție grafică de forma unei linii poligonale, care servește, în mecanică, la studiul unui sistem de forțe. – Din fr. funiculaire.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNICULÁR, funiculare, s. n., adj. 1. S. n. Mijloc de transport aerian format din unul sau din mai multe cabluri suspendate pe stâlpi, pe care circulă cabinele cu pasageri și cărucioarele cu materiale, folosit în regiunile muntoase greu accesibile. 2. Adj. (În sintagma) Poligon funicular = construcție grafică de forma unei linii poligonale, care servește, în mecanică, la studiul unui sistem de forțe. – Din fr. funiculaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

*funiculár1 (poligon ~) adj. m.; pl. f. funiculáre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

funiculár2 s. n., pl. funiculáre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNICULÁR s. (prin Maram.) ștric.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNICULÁR ~e n. 1) Mijloc de transport aerian, constând dintr-un cablu suspendat, pe care se deplasează vagonete cu materiale sau cabine de pasageri, folosit în zonele montane greu accesibile. 2) Cale de deplasare prin aer cu ajutorul acestui mijloc de transport. 3) Cale ferată unde vagoanele sunt trase cu ajutorul unor cabluri pe o pantă abruptă. /<fr. funiculaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNICULÁR, -Ă adj. Referitor la cordonul ombilical sau spermatic. // s.n. Mijloc de transport aerian pentru transportat materiale sau persoane, format din cabluri purtătoare de vagonete. ♦ Frânghie de alpinism întinsă peste o prăpastie, o crăpătură sau o prăbușire pentru a trece oameni și materiale. [< fr. funiculaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNICULÁR, -Ă I. adj. referitor la cordonul ombilical sau spermatic, al funiculului. ♦ (fig.) poligon ~ = construcție grafică de forma unei linii poligonale, pentru studiul unui sistem de forțe. II. s. n. 1. mijloc de transport aerian pentru materiale sau oameni, din cabluri purtătoare de vagonete ori cabine. 2. (alp.) frânghie întinsă peste o prăpastie pentru a trece oameni și materiale. (< fr. funiculaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNICULÁR, funiculare, s. n. Cale de transport, de obicei aeriană, pentru materiale sau pentru persoane, cu tracțiune prin cablu, folosită în regiunile de munte. Între Petrila și Aninoasa, cale de șase kilometri, se întinde linia funicularului, peste dealuri, peste podișuri și peste prăpăstii, uneori la o înălțime de sute de metri. BOGZA, V. J. 89. Uluce și funiculare suspendate aerian, deasupra rîpelor, aduceau butucii pînă în pragul fabricii. C. PE­TRESCU, S. 216.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

funiculár s. n., adj. n., pl. funiculáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

funicular a. se zice de un tren destinat a urca pante grele și care e pus în mișcare prin funii: drum de fier funicular.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*funiculár, -ă adj. (d. lat. funĭculus, dim. d. funis, funie). Cu funiĭ, pe funiĭ. Drum de fer [!] funicular, făcut pe un mare povîrniș și trăgînd vagoanele cu o funie de sîrmă care se înfășoară pe o axă. S. n., pl. e. Un funicular.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink