FUGĂ subst. 1. Fug (Ard). 2. Fuga b. (17 B II 168; Sd IV 25); – țig. (16 A II 132; 16 B II 250) etc. 3. Fug/escu, Marin (AO XV 105); -ești t. (Glos). 4. Fugaci, Gh, (Șchei III); -u (Viciu 15). 5. Fugaru, V. (T-Jiu); – Dinu, țig. (AO XXII 144); Fugariu (Hur 101). 6. Fugaș, Stoica (Vr C 179) 7. Fugata fam. (Moț); Fugăiă (Viciu 15). 8. Fugușilă zis și Fugușel. 9. Pt. fugar, fugaș – cf. trad. slavă: Bejan și derivatele.