FOEHN (FÖHN) (cuv. germ.) [fön] s. n. 1. (METEOR.) Vânt cald, uscat și puternic, care bate primăvara dinspre crestele munților spre văi, grăbind topirea zăpezilor; este caracteristic regiunilor alpine din Elveția și Austria. În România se manifestă în masivele Făgăraș (Vântul Mare), Cindrel, Trascău etc. 2. Uscător electric de păr.