FEUDALISM s. n. Formație social-economică constituind una dintre cele cinci orînduiri sociale (situată după orînduirea sclavagistă și precedînd pe cea capitalistă) caracterizată prin proprietatea feudalului asupra mijloacelor de producție și prin proprietatea necompletă asupra țăranilor iobagi. Începuturile feudalismului s-au manifestat în Dacia încă de pe timpul cuceririi romane. IST. R.P.R. 63. – Pronunțat: fe-u-.