FERICÍRE, fericiri, s. f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. ◊ Loc. adv. Din fericire = printr-un concurs de împrejurări favorabile. – V. ferici.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink