ferecătură sf [At: MOXA 362/4 / Pl: ~uri / E: fereca + -ătură] (Îvp) 1-9 Ferecare (1-9). 10 Obiect ferecat. 11 Prima făină de după ferecarea roții de moară. 12 Lanțurile sau cătușele cu care e ferecat un prizonier. 13 Îmbrăcămintea de metale prețioase și bijuterii a unui obiect de artă sau de cult.