13 definiții pentru fenta, fentă   conjugări / declinări

FENTÁ, fentéz, vb. I. Tranz. (Sport) A deruta pe adversar prin fente1; p. ext. a păcăli, a minți, a înșela. – Din fr. feinter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FENTÁ vb. I. tr., intr. (Sport) A face o mișcare menită să-l deruteze pe adversar; a fanda (la scrimă). [< fr. feinter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FENTÁ vb. tr., intr. (sport) a face o mișcare menită să-l deruteze pe adversar; (p. ext.) a păcăli, a înșela. (< fr. feinter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fentá vb., ind. prez. 1 sg. fentéz, 3 sg. și pl. fenteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉNTĂ1, fente, s. f. (Sport) Procedeu tehnic care cuprinde un complex de mișcări, executat rapid, în scopul inducerii în eroare a adversarului și al obținerii unui avantaj asupra acestuia. – Din fr. feinte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉNTĂ2 s. f. v. fantă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉNTĂ1 ~e f. sport Manevră de inducere în eroare a adversarului în vederea creării unui avantaj tactic. [G.-D. fentei] /<fr. feinte
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉNTĂ2 ~e f. Tăietură perpendiculară la un obiect de îmbrăcăminte. ~ la o fustă. [G.-D. fentei] /<fr. fente
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉNTĂ s.f. (Sport) Mișcare înșelătoare executată pentru derutarea adversarului. ♦ Fandare. [< fr. feinte].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FÉNTĂ s. f. (sport) complex de mișcări executate rapid pentru derutarea adversarului și obținerea unui avantaj asupra acestuia. (< fr. feinte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

féntă (sport, croitorie) s. f., g.-d. art. féntei; pl. fénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

fenta, fentez v. t. a înșela, a păcăli
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

fentă, fente s. f. păcăleală, înșelăciune.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink