etnomuzicologie s. f. (muz.) Cercetarea tradiției muzicale a diverselor popoare ◊ „În 1970 este numit profesor la Conservatorul «Ciprian Porumbescu» din București și director al Laboratorului de etnomuzicologie, care a luat ființă odată cu instalarea sa aici.” Săpt. 28 IV 78 p. 7. ◊ „Sunt prezentate aici, într-o tematică largă, probleme și cercetări de etnomuzicologie [...] De asemenea, volumul marchează și constituirea Asociației etnomuzicologilor someșeni [...]” R.l. 15 II 83 p. 2; v. și 27 V 81 p. 2; v. și devoțional (din it. etnomusicologia; cf. fr. ethnomusicologie, engl. ethnomusicology; PR 1955, BD 1967; Th. Hristea în R.lit. 11 XI 76 p. 9; D.Muz., DE; DEX-S)