emancipat², ~ă [At: HELIADE, O. II, 50 / Pl: ~ați, ~e / E: emancipare] 1 a Care a ieșit de sub ocupație militară sau străină. 2 a Care și-a câștigat independența. 3 a (Fig) Care a ieșit de sub o dominație. 4 a Modernizat. 5 a (Jur; d. minori) Care este scos de sub autoritatea părintească (sau a tutorelui). 6 a (Jur; d. minori) Care are dreptul de a-și administra singur averea. 7 a (D. femei) Care este scoasă din starea de dependență (și primește, prin lege, drepturi sociale, politice, economice etc. egale cu ale bărbatului). 8 a (D. persoane aparținând unei clase sociale) Revenire la starea de om liber. 9 a Care se emancipează (14). 10 a (D. adolescenți) Care își ia unele libertăți nepotrivite pentru vârsta lui. 11 a (Pex) Care depășește limitele bunei cuviințe. 12 smf (Nob) Fruntaș. 13-14 smf, a (Persoană) care nu mai depinde de cineva (sau de ceva).