elegie sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 12 / V: (înv) ~ghie (A și: eleghie) / Pl: ~ii, (înv) ~ / E: fr élégie, it elegia, lat elegia, ngr ἐλεγέια] 1 Operă literară în versuri sau, rar, în proză aparținând genului liric, în care sunt exprimate sentimente de melancolie, de tristețe, de jale. 2 Poezie, în literatura antică, compusă din distihuri elegiace. 3 (Fig) Lamentare. 4 (Fig) Tristețe. 5 (Fig) Melancolie.