elegiac, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / P: ~gi-ac / Pl: ~aci, ~ace / E: fr élégiaque, lat elegiacus] (D. producții literare sau muzicale; pex, d. părți, atribute ale lor) 1 a Care are caracterele elegiei, exprimând melancolie, tristețe, durere Si: (înv) elegic, (îvr) eleghiacesc. 2 a (În versificația antică greacă și latină, îs) Distih ~ Grup de două sau mai multe versuri, primul fiind un hexametru, iar al doilea un pentametru. 3-4 sm, a (Persoană) care scrie elegii Si: elegic (2). 5-6 a, av (Care este) melancolic. Si: nostalgic, trist, (înv) elegic (3).