ECLIPSĂ s.f. 1. Dispariție parțială sau totală a imaginii unui astru ca urmare a interpunerii altui astru între observator și corpul ceresc care dispare. ♦ Intermitența luminii unui far sau a unei geamanduri; (concr.) instalație de semnalizare prin becuri electrice așezate pe catargul navelor. 2. (Fig.) Dispariție sau trecere în umbră temporară a unei persoane sau a unui lucru. ♦ Întunecare, pierdere temporară a cunoștinței. [< fr. éclipse, cf. gr. ekleipsis < ekleipein – a dispărea].