DĂRUIRE, dăruiri, s. f. Acțiunea de a (se) dărui și rezultatul ei. 1. Dar. Copiii le mulțămiră de astă dăruire. RETEGANUL, P. II 35. 2. Gest, act de devotament, de sacrificiu. Mă uitam la Ivan, ca odinioară la icoană, cu un sentiment de desprindere din mine și de dăruire. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 104.