DÎRMON, dîrmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut cereale, semințe, nisip etc. ◊ Expr. A trece (sau a da, a cerne) prin ciur și prin dîrmon = a) a cerceta, a examina (ceva sau pe cineva) în amănunt; p. ext. a bîrfi. Celelalte vînturau, dau prin ciur și prin dîrmon neajunsurile Sultănichii. DELAVRANCEA, S. 44; b) a trece prin multe, a păți multe, a căpăta experiență. Voi roșiți fără-ndoială, cititori, – dar vă prefaceți... Aide! Ați trecut cu toții și prin ciur și prin dîrmon. MACEDONSKI, O. I 413. A învățat carte pînă la glezne Și e Trecut prin ciur și prin dîrmon. PANN. P. V. III 153. ♦ Cantitate (de ceva) cîtă încape într-un astfel de ciur. Un dîrmon de grăunțe. ▭ Fata văduvei luă o legătură de caiere și un dîrmon de fuse și plecă la mătușa Dana în pădure. VISSARION, B. 171.