DULGHERÍT s. n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DULGHERÍT s. v. dulgherie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dulgherít s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A DULGHERÍ ~ésc intranz. A practica ocupația de dulgher; a fi dulgher; a tâmplări. /Din dulgher
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DULGHERÍ, dulgheresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A executa partea de lemn a unei construcții. – Din dulgher.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

2) dulgherésc v. tr. (d. dulgher). Construĭesc, clădesc: a dulgheri o casă. Fig. Lucrez din topor, lucrez grosolan: statu pe care ni-l dulgherește civilizațiunea insultă (Aurel Popovici). V. intr. Fac pe dulgheru.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

DULGHERÍT, -Ă, dulgheriți, -te, adj. v. DULGHERI. – [DLRM]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink