8 definiții pentru dulgherit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DULGHERIT s. n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it.
DULGHERIT s. n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
dulgherit1 sn [At: PAS, Z. I, 159 / Pl: (rar) ~uri / E: dulgher + -it] Dulgherie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DULGHERIT s. n. Meseria dulgherului, dulgherie (1). Bunicul, la care Florea învățase dulgheritul, era nedumerit de ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul. PAS, Z. I 159.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dulgherit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dulgherit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dulgherit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DULGHERIT s. v. dulgherie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DULGHERIT s. dulgherie, lemnărie, (înv. și reg.) teslărie. (Se ocupă cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dulgherit (s.n.)
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DLRM, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dulgheritsubstantiv neutru
-
- Bunicul, la care Florea învățase dulgheritul, era nedumerit de ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul. PAS, Z. I 159. DLRLC
-
etimologie:
- Dulgher + sufix -it. DEX '09 DEX '98