dughenar s. m. (com.; peiorativ, des folosit după dec. 1989) Posesor al unei dughene ◊ „Ne oprim la o dugheană și îi cerem [...] dughenarului o bere, o coca, un pepsi, un blecola, un brifcor, o zmeurată, o limonadă [...] Dacă se poate, de la gheață. De obicei nu se poate.” Ceaușescul VI 91 p. 8 (din dugheană + -ar; D. Urițescu CV 4950; A. Stoichițoiu în Hyperion III/94 p. 176)