Definiția cu ID-ul 677944:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
* dúctil, -ă adj. (lat. dúctilus, d. dúcere, a duce, a trage). Fiz. Care poate fi tras (lungit) în fire foarte supțirĭ cînd îl bațĭ cu cĭocanu, ca auru, platina ș.a. – Obișnuĭt, dar fals, ductíl (după fr.).