Definiția cu ID-ul 909728:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRĂCOAICĂ, drăcoaice, s. f. 1. (În superstiții și în basme) Ființă supranaturală de sex feminin imaginată ca făcînd parte din tagma dracilor; diavoloaică (1). Începe... a juca... luînd și pe draci și pe drăcoaice la joc, cu nepus în masă. CREANGĂ, P. 310. ♦ (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «de») Termen de ocară pentru o ființă de sex feminin. Îl înhățase, drăcoaica [de bufniță], cu ghearele ca o gaiță spurcată și nu-l slăbea nici cît ai da în cremene. ISPIRESCU, L. 212. Nu răspunde drăcoaica. Se vede că-i mînioasă c-am închis-o în odaie. ALECSANDRI, la TDRG. O drăcoaică De șerpoaică... S-a-ncuibat în barba mea. TEODORESCU, P. P. 518. 2. Fig. Fată sau femeie tînără, vioaie, zglobie, isteață, ispititoare, ștrengăriță, care se ține de drăcii; drăcușor, diavoloaică (2). Petiția tot a lăsat-o, drăcoaica. CAMIL PETRESCU, T. II 421. Ei, drăcoaico, drăcoaico, te-am înțeles. C. PETRESCU, Î. II 95.